Fabula este o specie  a genului epic,  în versuri sau în proză, în care este creată o scurtă povestire alegorică, povestire în care sunt satirizate defecte omeneşti cu scopul de a le îndrepta. Personajele fabulei sunt animale, obiecte, lucruri inzestrate cu însuşiri omeneşti.

Trăsăturile specifice fabulei sunt:

O primă trăsătură este reprezentată de faptul că, fiind o operă epică, prezintă o scurtă naraţiune ce are ca personaje animale, obiecte, lucruri înzestrate cu însuşiri omeneşti.Totodată,  coordonatele spaţio-temporale sunt prezente, fixând locul şi momentul în care are loc acţiunea.

O a doua trăsătură o constituie naraţiunea îmbinată cu dialogul sau monologul, ca mod de expunere predominant.

O a treia trăsătură o reprezintă faptul că personajele fabulei întruchipează diferite tipuri umane, precum cel al ipocritului, naivului, al omului mândru, instărit, omul puternic, cu un anumit statut în societate. Aceste personaje sunt caracterizate atât direct, cât şi indirect, aşa cum se întâmplă în orice operă epică.

Defectele omeneşti sunt puse pe seama animalelor,  plantelor,  obiectelor prin intermediul alegoriei, având la bază personificarea ca figură de stil. Astfel, prin personificare le sunt atribuite însuşiri omeneşti personajelor.

O ultimă trăsătură este ilustrată de prezenţa moralei, care poate fi implicită, aceasta nu apare în text, fiind dedusă de către cititor sau explicită, atunci când apare în text, fiind formulată de către autor.

În concluzie, fabula  este o specie  a genului epic care prezintă o scurtă povestire alegorică, povestire în care sunt satirizare defecte omeneşti  cu scopul de a le îndrepta prin intermediul animalelor, plantelor, obiectelor personificate.

Exemple de opere ( fabule) :

Bivolul şi coţofana de George Topîrceanu

Câinele şi căţelul de Grigore Alexandrescu

Dreptatea leului de Jean de La Fontaine