clasa a VIII-aclasa a XII-a
October 12, 2017

Caracterizarea personajului literar

Caracterizarea personajului literar este o compunere pe baza textului literar, evidențiind trăsăturile  morale și fizice ale personajului, atitudinile, comportmentul, concepțiile, toate acestea reieșind din evenimentele prezentate și din relațiile acestuia cu alte personaje. Caracterizarea personajului trebuie să cuprindă componentele specifice unei compuneri: introducere, cuprins și încheiere. În introducere trebuie stabilit tipul de personaj ( principal, secundar, episodic, individual sau colectiv), de aici reieșind importanța lui în acțiune, iar în raport cu realitatea, același  personaj poate fi: real, fantastic sau cu puteri supranaturale. De asemenea, tot în introducere  sunt menționate mijloacele de caracterizare: Caraterizarea directă realizată de autor ( portetul), realizată…
Read More
clasa a VIII-a
September 4, 2017

Cuvinte cu multiple valori morfologice ( partea a VI-a)

16. Valorile morfologice ale cuvântului ,,cât'': Pronume relativ: Știu cât meriți. Adjectiv pronominal relativ: Am auzit cât orz ai recoltat. Pronume interogativ: Cât ai cumpărat? Adjectiv pronominal interogativ: Cât orez ai folosit? Pronume nehotărât: Câți au sunat, i-am ajutat. Adjectiv pronominal nehotărât: Câți oameni au sunat, i-am ajutat. Substantiv comun: Rezultatul împărțirii este un cât. Conjuncție subordonatoare: Vorbește politicos cât are interesul de a fi ajutat. Adverb de mod comparativ cu valoare de prepoziție simplă: El era înalt cât tatăl său. 17.  Valorile morfologice ale cuvântului ,, păcat'': Substantiv comun: Păcatul a fost săvârșit. Interjecție: Bibilica face păcat-păcat. 18.  Valorile morfologice ale cuvântului ,, ușor'': Adverb de  mod: Vorbește ușor cu mine. Adjectiv propriu-zis: Sacul este ușor. Substantiv comun: Cel…
Read More
clasa a XI-a
August 31, 2017

Romantismul

Romantismul este o mișcare literară apărută la sfârșitul secolului al XVIII-lea în Anglia și în Germania, iar în secolul al XIX-lea în Franța ca o reacție împotriva clasicismului, având următoarele trăsături: O primă trăsătură o constituie faptul că literatura romantică este o expresie a sentimentului și  fanteziei creatoare, în timp ce clasicismul este rezultatul echilibrului și al rațiunii. O a doua trăsătură este aceea că personajul literar romantic este recrutat din toate categoriile sociale, spre deosebire de cel clasic, în care este luat din rândurile nobilimii și ale familiei regale, oamenii din popor fiind neglijați. O a treia trăsătură este…
Read More
clasa a VIII-a
August 29, 2017

Cuvinte cu multiple valori morfologice ( partea a V-a)

13. Valorile morfologice ale cuvântului ,,de'': Prepoziție simplă: Stropi de ploaie bat ritmic in geam. Interjecție: A,păi de, nu toată lumea are noroc! Conjuncție subordonatoare: Nu plec la munte de plouă. ( poate fi înlocuit cu dacă). Pronume relativ: Copilul de-l ajuți este foarte isteț. ( Copilul pe care îl ajuți.) 14. Valorile morfologice ale cuvântului ,,fiecare'': Pronume nehotărât: Fiecare învață. Adjectiv pronominal nehotărât: Fiecare copil învață. 15. Valorile morfologice ale cuvântului ,, un'': Articol nehotărât: Un elev a căzut. Numeral cardinal cu valoare adjectivală: Am primit un stilou, trei cărți și o gumă. Adjectiv pronominal nehotărât:  Un copil scrie, iar altul citește.  
Read More
clasa a VIII-a
August 28, 2017

Cuvinte cu multiple valori morfologice ( partea a IV-a)

10. Valorile morfologice ale cuvântului ,,tot'': Pronume nehotarât: A rezolvat tot. Adjectiv pronominal nehotărât: A consumat tot uleiul. ( se arcordă în gen, număr și caz cu substantivul ,,uleiul'' și devine adjectiv, schimbându-și astfel valoarea morfologică). Adverb de timp:  Tot greșea la exerciții. ( Poate fi înlocuit cu adverbul mereu). Substantiv comun: Eu și Ioana facem câștigul un tot. 11. Valorile morfologice ale cuvântului ,,mult'': Adverb de mod cantitativ: Lucrează mult. Adjectiv pronominal nehotărât: A cumpărat mult orez. ( deoarece se află în fața substantivului). Adjectiv propriu-zis: Elevi mulți te-au așteptat. (  este adjectiv propriu-zis deoarece este așezat după substantiv). Substantiv comun: Multul umple…
Read More
clasa a X-a
August 8, 2017

Povestea lui Harap-Alb ( caracterizare Harap-Alb )

Personajele principale ale basmului lui Ion Creangă sunt personaje simbol care reprezintă cele două forțe care se confruntă, binele și răul, reprezentând aceste două principii, Harap-Alb și Spânul sunt caracterizați prin antiteză. Harap-Alb nu are decat puține din trăsăturile legendarului Fat-Frumos din basmele noastre populare: el este destoinic și curajos, dar rămâne in zona umanului, fiind cuminte, prietenos și ascultător din fire, ca un flăcău din Humulesti. Călătoria pe care o face pentru a ajunge împărat nu este altceva decat un drum de inițiere a tânărului în vederea  formării lui pentru a deveni conducătorul unei familii pe care urmează să…
Read More
clasa a XII-a
July 25, 2017

Poveste sentimentală

tema și viziunea despre lume într-o poezie neomodernistă   Nichita Stănescu este un important poet neomodernist din literatura română care este îndrăgit de cititori, de noi toți, datorită liricii erotice. Una dintre cele mai frumoase poezii de dragoste ale lui Nichita Stănescu este Poveste sentimentală, aceasta face parte din volumul O viziune a sentimentelor, publicat în 1964, volum consacrat iubirii. Poeziile care îl alcătuiesc sunt de un lirism pur și compun ,,romanul unei idile’’. Farmecul poeziilor acestora provine din neprefăcuta sinceritate a poetului. Poetul face acum elogiul stării de a fi, de a exista pentru că se află la vârsta…
Read More
clasa a VIII-a
May 10, 2017

Balada populară

Balada populară este o specie a genului epic în versuri, de mare întindere, uneori şi cu caracter liric și sau dramatic  în care se relatează o legendă, un fapt istoric, o idee filozofică(filosofică-ambele variante sunt corecte) sau în care se creează o personalitate istorică sau una legendară. Aceasta are caracter oral, anonim, colectiv, sincretic și tradițional, ca orice operă populară. Trăsături definitorii baladei sunt: O primă trăsătură o constituie faptul că autorul transmite indirect gândurile şi sentimentele prin intermediul acţiunii şi personajelor. O a doua trăsătură este reprezentată de faptul că acţiunea, una simplă și liniară, este structurată pe momentele subiectului,…
Read More
clasa a VIII-a
April 25, 2017

Rezumatul

Rezumatul este o compunere pe baza unui text literar, care are ca scop reținerea esențialului, eliminându-se aspectele secundare și detaliile. Doar operele epice și cele dramatice pot fi rezumate, acestea având acțiune, personaje. Operele lirice nu pot fi rezumate, acestea exprimă stări sufletești, sentimente, convingeri.       Etape care preced redactarea unui rezumat: Citirea atentă a textului literar ( epic sau dramatic). Identificarea momentelor acțiunii. Întocmirea planului simplu de idei, care cuprinde ideile principale în ordinea lor din textul literar. Redactarea rezumatului: În redactarea rezumatului se prezintă,  pe scurt, întâmplările principale, fără comentarii, aprecieri. De asemenea, textul trebuie să…
Read More
clasa a VI-a
April 24, 2017

Pronumele reflexiv

Pronumele reflexiv are forme proprii doar la persoana a III-a, acestea fiind identice atât la numărul singular, cât și la numărul plural. Formele flexionare ale acestui pronume sunt: D-sie, își, (-) și (-). Ac-(pe) sine, (-) se(-), s (-). La celelalte persoane se folosesc forme neaccentuate ale pronumelui personal în cazul dativ și în cazul acuzativ; pronumele personal și-a schimbat categoria lexico-gramaticală, devenind pronume reflexiv. El mă întreabă acum. Aici pronumele mă este personal! Eu mă întreb dacă are dreptate. Aici pronumele mă este reflexiv! În prima propoziție, primul pronume este la persoana a III-a cu funcția sintactică de subiect, iar…
Read More
clasa a V-a
April 21, 2017

Pronumele personal

            Cazurile şi funcţiile sintactice ale pronumelui personal ( clasa a V-a) cazul nominativ: Funcţia sintactică de subiect: Eu scriu. ( cine scrie?-eu).   Funcţia sintactică de nume predicativ: Prietena mea este ea. ( stă lângă verbul copulativ a fi şi ,astfel, devine nume predicativ). 2. cazul acuzativ: Funcţia sintactică de complement direct: L-am văzut ieri. ( pe cine am văzut?-pe el, îl,  l-forma neaccentuată a pronumelui personal, persoana a III-a, numărul singular el în cazul acuzativ).   Funcţia sintactică de  complement indirect: Am vorbit despre ei. ( despre cine am vorbit?-despre ei). /Am vorbit cu ei. ( cu cine am vorbit?-cu ei).   Funcţia sintactică…
Read More
clasa a V-a
April 19, 2017

Pronumele personal

Pronumele personal își schimbă forma după gen, număr, persoană și caz. La cazurile acuzativ și dativ, pronumele personal are atât forme accentuate, cât și forme neaccentuate (formele accentuate sunt cele care apar primele ca forme flexionare pentru cele două cazuri, semnalate prin culoarea roșu in acest articol).   Formele flexionare ale pronumelui personal   persoana I, numărul singular                                                           persoana a II-a, numărul singular EU                    …
Read More
clasa a VIII-a
April 18, 2017

Basmul

Basmul este o o creaţie epică în proză în care autorul narează întâmplări reale care se împletesc cu cele fantastice. La acţiune participă personaje înzestrate cu puteri supranaturale care reprezintă binele şi răul, acestea aflându-se în confruntare. Întotdeauna binele învinge răul. Trăsături definitorii ale basmului sunt: O primă trăsătură o reprezintă faptul că timpul şi spaţiul acţiunii sunt imaginare şi nedecise, nedeterminate. O a doua trăsătură o constituie faptul că basmele au ca structură o formulă de început, care introduce cititorul în lumea basmului; o formulă mediană, care menţine vie atenţia cititorului şi semnalează continuitatea acțiunii si o formulă finală, cea care…
Read More
clasa a VII-a
April 17, 2017

Genul epic

Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare în care autorul transmite în mod indirect sentimente, gânduri, idei prin intermediul acţiunii şi al personajelor. Trăsături definitorii ale genului epic: O primă trăsătură o constituie prezenţa naratorului, care poate fi obiectiv sau subiectiv. Atunci când naratorul este obiectiv, întâmplările sunt relatate la persoana a III-a. Totodată, relatarea întâmplărilor se poate realiza şi la persoana I, atunci când autorul este narator şi personaj principal în opera literară; acest tip de narator este subiectiv. O a doua trăsătură este reprezentată de acţiunea operei literare, care are la bază un conflict principal şi unul sau mai multe secundare.…
Read More
clasa a VI-a
April 15, 2017

Fabula

Fabula este o specie  a genului epic,  în versuri sau în proză, în care este creată o scurtă povestire alegorică, povestire în care sunt satirizate defecte omeneşti cu scopul de a le îndrepta. Personajele fabulei sunt animale, obiecte, lucruri inzestrate cu însuşiri omeneşti. Trăsăturile specifice fabulei sunt: O primă trăsătură este reprezentată de faptul că, fiind o operă epică, prezintă o scurtă naraţiune ce are ca personaje animale, obiecte, lucruri înzestrate cu însuşiri omeneşti.Totodată,  coordonatele spaţio-temporale sunt prezente, fixând locul şi momentul în care are loc acţiunea. O a doua trăsătură o constituie naraţiunea îmbinată cu dialogul sau monologul, ca mod…
Read More
clasa a VIII-a
April 12, 2017

Pastelul

Pastelul este o operă lirică în versuri în care este descris un tablou din natură. Poetul își exprimă emoțiile, sentimentele în fața tabloului descris. Pastelul este creat în culori calde, care emană gingășie, delicatețe, finețe.Vasile Alecsandri a introdus în literatura română termenul de pastel și a publicat un ciclu de poezii intitulat Pasteluri. În aceste poezii, autorul descrie anotimpurile, muncile agricole, însă, dintre toate anotimpurile, iarna l-a impresionat cel mai mult. În acest ciclu de poezii, Vasile Alecsandri descrie un calendar în versuri al anotimpurilor. Trăsăturile definitorii ale pastelului sunt: Prima trăsătură o constituie prezența eului liric contemplator, prezență realizată…
Read More
clasa a VIII-aGimnaziu
April 10, 2017

Cuvinte cu multiple valori morfologice ( partea a III-a)

7.Valorile  morfologice ale lui ,,i'': Pronume personal, formă neaccentuată: I-am scris./I-am chemat. Verb predicativ: Nu-i în clasă. ( nu este în clasă, verbul  a fi poate fi înlocuit cu a se afla, deci este verb predicativ). Verb copulativ: Nu-i frumos să vorbești așa. Interjecție: I, ce mult ai de citit. Articol hotarat: Oamenii sunt cinstiți.   8.Valorile  morfologice ale cuvântului ,,ce'': Pronume relativ: Cunosc problema ce te frământă. Adjectiv pronominal relativ: Cunosc ce problemă  te frământă. Pronume interogativ: Ce faci mâine? Adjectiv pronominal interogativ: Ce haină ți-ai cumpărat? Adverb relativ: Ce frumos este afară!   9.Valorile  morfologice ale cuvântului ,,deasupra'': Prepoziție: Deasupra munților strălucește…
Read More
clasa a VIII-aGimnaziu
April 6, 2017

Raportul de coordonare si de subordonare(Fraza)

Raportul de coordonare se realizează prin: Juxtapunere ( virgula): Merge, dansează, cântă. Conjuncții cordonatoare: Copulative: și, nici. Adversative:dar, iar, însă, ci, ba. Disjunctive: sau, ori, fie. Conclusive: deci, așadar, prin urmare, în concluzie. Raportul de subordonare se realizează prin: Conjuncții subordonatoare:  că, ca, să să, ca....să, să, dacă, de, deoarece,căci, încât, fiindcă. Pronume relative: care, cine, ce cât, câtă, câți, câte, cui, cel ce, cei ce, cele ce. Adverbe relative: unde, de unde, până unde, când, de când, până când,  cum. Pronume nehotărâte: oricare, oricine, orice,oricui. Adverbe nehotărâte: oriunde, oricum, oricând.    
Read More
clasa a VIII-aGimnaziu
April 4, 2017

Cuvinte cu multiple valori morfologice ( partea a II-a)

3. Valorile  morfologice ale cuvântului ,,liniștite'': verb la modul participiu:Spiritele sunt linistite de politisti. ( diateza pasivă) adjectiv provenit din verb la modul participiu: Nopțile liniștite au venit. (Ce fel de nopți? Liniștite) 4. Valorile  morfologice ale cuvântului ,,încărcate'': verb la modul participiu: Mașinile sunt încărcate cu daruri pentru copii. adjectiv provenit din verb la modul participiu:Mașinile încărcate cu daruri au plecat. 5. Valorile  morfologice ale cuvântului ,,iar'': conjuncție coordonatoare adversativă: Vin acasă, iar tu pleci. adverb de timp ( atunci când poate fi înlocuit cu locuțiunea adverbială din nou ): A venit iar în clasă. 6. Valorile  morfologice ale cuvântului ,, cel'': articol demonstrativ…
Read More
clasa a VIII-a
April 3, 2017

Cuvinte cu multiple valori morfologice ( partea I)

Valorile morfologice ale lui ,,a'': prepoziție: A învăța este un lucru important. articol posesiv genitival: Cartea este a Mariei; A mea este guma. verb auxiliar de la verbul ,,a avea'':  El a citit lectia. interjectie: A, ce mult m-am bucurat! pronume demonstrativ de depărtare-formă populară: A de colo este colega mea din facultate. articol hotărât:  Fata de acolo este sora mea.   2. Valorile morfologice ale lui ,,și'': conjuncție coordonatoare copulativă: Joacă și câștigă.Rezolvă corect și rapid. pronume reflexiv în cazul dativ: Nu-și amintesc problema. adverb de mod ( atunci când poate fi înlocuit cu adverbul ,,chiar''): M-a întrebat și tata de cheile…
Read More
clasa a VI-a
March 31, 2017

Verbele auxiliare ( a avea)

Ultimul verb auxiliar este verbul a avea. Acesta este auxiliar atunci când ajută la formarea modului indicativ, timpul perfect compus. Exemplu: Eu am scris Tu ai scris El a scris Ea a scris Noi am scris Voi ați scris Ei au scris Ele au scris De asemenea, verbul a avea este auxiliar la modul condițional-optativ, timpul prezent. Exemplu:   Eu aș lucra Tu ai lucra El ar lucra Ea ar lucra Noi am lucra Voi ați lucra Ei ar lucra Ele ar lucra Același verb este auxiliar atunci când ajută la formarea viitorului popular: Exemplu: Eu am să plec Tu ai…
Read More
clasa a VI-a
March 31, 2017

Verbele auxiliare ( a vrea)

Cel de-al doilea verb auxiliar din limba română este verbul a vrea. Acesta ajută la formarea modului indicativ, timpul viitor și viitor anterior. Exemplu: modul indicativ, timpul viitor Eu voi merge Tu vei merge El va merge Ea va merge Noi vom merge Voi veți merge Ei vor merge Ele vor merge   Modul indicativ, timpul viitor anterior Eu voi fi mers Tu vei  fi mers El va fi  mers Ea va fi mers Noi vom fi mers Voi veți fi mers Ei vor fi mers Ele vor fi mers   Observăm faptul că la acest timp întâlnim două verbe…
Read More
clasa a VI-a
March 29, 2017

Verbele auxiliare ( a fi )

Verbele auxiliare sunt cele care ajută la formarea altor moduri și timpuri verbale.   În limba română există trei verbe auxiliare: a fi a vrea a avea Verbul  a fi ajută în fomare modul infinitiv, timpul perfect. Exemplu: a fi venit   De reținut: modul infinitiv are două timpuri: timpul prezent ( a veni) și timpul perfect.   De asemenea, verbul a fi este auxiliar atunci când ajută în formare modul indicativ, timpul viitor anterior. Exemplu    Eu voi fi venit Tu vei fi  venit El va fi  venit Ea va fi scris Noi vom fi  venit Voi veti fi venit…
Read More
clasa a VIII-a
March 22, 2017

Genul liric

Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare în care autorul transmite în mod direct sentimente și gânduri prin intermediul imaginilor artistice si al figurilor de stil. Trăsăturile definitorii ale genului liric: O primă trăsătură o constituie prezența eului liric prin verbe, pronume personale ( eu, mie, imi, mi, mă, m, noi, nouă, ne, ni) și adjective pronominale posesive ( meu, mea, mei, mele, nostru, noastră, noștri, noastre) la persoana I, numarul singular și sau plural. O a doua trăsătură o reprezintă adresarea directă prin verbe, pronume personale ( tu, ție, îți, ți, voi, vă, v), adjective pronume personale ( tău, ta,…
Read More
clasa a XI-a
February 14, 2017

Perioada paşoptistă

Ideologia promovată de Dacia literară  într-un text paşoptist   Perioada pașoptistǎ este cuprinsǎ  între anii 1830 și 1860, se caracterizeazǎ prin  adânci prefaceri sociale și culturale specifice acestei etape de puternic  avânt revoluționar și de luptă pentru realizarea unirii principatelor. În aceastǎ perioadǎ își desfǎșoarǎ activitatea în Țǎrile Române mari cǎrturari,  precum Mihail Kogalniceanu, Gheorghe Asachi, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri  în Moldova, Nicolae Bǎlcescu, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade -Rǎdulescu în Țara Româneascǎ , iar Timotei Cipariu, Gheorghe Barițiu și Andrei Mureșanu în Transilvania. Un alt rol important în crearea literaturii noastre l-a avut revista Dacia literarǎ, apǎrutǎ în…
Read More
clasa a XI-a
February 14, 2017

Testament

  trăsături poezie modernistă artă poetică modernă tema şi viziunea despre lume într-o poezie de Tudor Arghezi tema şi viziunea despre lume în poezia Testament de Tudor Arghezi   Poezia Testament de Tudor Arghezi deschide volumul Cuvinte potrivite apărut în anul 1927 şi constituie poezia-program a lui Tudor Arghezi şi cea mai cunoscută artă poetică din lirica românească. Tema poeziei exprimă concepţia despre poezie, despre artă a lui Tudor Arghezi şi defineşte întreaga creaţie lirică a poetului, în care cuvântul este atotputernic, stăpăn absolut al Universului, iar opera literară este rodul harului divin şi al trudei. Titlul ilustrează faptul că…
Read More
clasa a X-a
January 23, 2017

Povestea lui Harap-Alb

particularitățile basmului cult relația dintre incipit și final într-un basm cult lumea basmului particularitățile de construcție a unui personaj de basm relațiile dintre două personaje de basm particularități de construcție a unui personaj dintr-un text narativ al lui Ion Creangă Basmul cult este o creație epică în proză în care sunt narate întâmplări fantastice cu ajutorul personajelor imaginare. Basmul cult își are originea în basmul popular, iar Povestea lui Harap-Alb păstrează schema basmului popular, diferența costând în faptul că, în timp ce basmul popular este supus variabilității din cauza circulațiilor pe cale orală, cele culte rămân în forma în care au…
Read More
clasa a X-a
January 13, 2017

Moara cu noroc

particularităţile nuvelei- eseu structurat viziunea despre lume într-o nuvelă studiată relaţia dintre incipit si final într-o nuvelă studiată relaţiile dintre două personaje ale unei nuvele: Ghiţă şi Lică relaţia dintre două personaje ale unui text narativ de Ioan Slavici   Această nuvelă constituie capodopera lui Ioan Slavici şi, totodată, o capodoperă a literaturii noastre nuvelistice. Valoarea nuvelei constă, în primul rând, în preocuparea scriitorului de a crea personaje puternice cu o viaţă interioară complexă şi, în al doilea rând, în concepţia despre viaţă şi cum trebuie ea trăită, având la bază principiul etic că acela care iese din norma socială şi…
Read More