clasa a VIII-aclasa a XII-a
October 12, 2017

Caracterizarea personajului literar

Caracterizarea personajului literar este o compunere pe baza textului literar, evidențiind trăsăturile  morale și fizice ale personajului, atitudinile, comportmentul, concepțiile, toate acestea reieșind din evenimentele prezentate și din relațiile acestuia cu alte personaje. Caracterizarea personajului trebuie să cuprindă componentele specifice unei compuneri: introducere, cuprins și încheiere. În introducere trebuie stabilit tipul de personaj ( principal, secundar, episodic, individual sau colectiv), de aici reieșind importanța lui în acțiune, iar în raport cu realitatea, același  personaj poate fi: real, fantastic sau cu puteri supranaturale. De asemenea, tot în introducere  sunt menționate mijloacele de caracterizare: Caraterizarea directă realizată de autor ( portetul), realizată…
Read More
clasa a VIII-a
September 4, 2017

Cuvinte cu multiple valori morfologice ( partea a VI-a)

16. Valorile morfologice ale cuvântului ,,cât'': Pronume relativ: Știu cât meriți. Adjectiv pronominal relativ: Am auzit cât orz ai recoltat. Pronume interogativ: Cât ai cumpărat? Adjectiv pronominal interogativ: Cât orez ai folosit? Pronume nehotărât: Câți au sunat, i-am ajutat. Adjectiv pronominal nehotărât: Câți oameni au sunat, i-am ajutat. Substantiv comun: Rezultatul împărțirii este un cât. Conjuncție subordonatoare: Vorbește politicos cât are interesul de a fi ajutat. Adverb de mod comparativ cu valoare de prepoziție simplă: El era înalt cât tatăl său. 17.  Valorile morfologice ale cuvântului ,, păcat'': Substantiv comun: Păcatul a fost săvârșit. Interjecție: Bibilica face păcat-păcat. 18.  Valorile morfologice ale cuvântului ,, ușor'': Adverb de  mod: Vorbește ușor cu mine. Adjectiv propriu-zis: Sacul este ușor. Substantiv comun: Cel…
Read More
clasa a XI-a
August 31, 2017

Romantismul

Romantismul este o mișcare literară apărută la sfârșitul secolului al XVIII-lea în Anglia și în Germania, iar în secolul al XIX-lea în Franța ca o reacție împotriva clasicismului, având următoarele trăsături: O primă trăsătură o constituie faptul că literatura romantică este o expresie a sentimentului și  fanteziei creatoare, în timp ce clasicismul este rezultatul echilibrului și al rațiunii. O a doua trăsătură este aceea că personajul literar romantic este recrutat din toate categoriile sociale, spre deosebire de cel clasic, în care este luat din rândurile nobilimii și ale familiei regale, oamenii din popor fiind neglijați. O a treia trăsătură este…
Read More
clasa a VIII-a
August 29, 2017

Cuvinte cu multiple valori morfologice ( partea a V-a)

13. Valorile morfologice ale cuvântului ,,de'': Prepoziție simplă: Stropi de ploaie bat ritmic in geam. Interjecție: A,păi de, nu toată lumea are noroc! Conjuncție subordonatoare: Nu plec la munte de plouă. ( poate fi înlocuit cu dacă). Pronume relativ: Copilul de-l ajuți este foarte isteț. ( Copilul pe care îl ajuți.) 14. Valorile morfologice ale cuvântului ,,fiecare'': Pronume nehotărât: Fiecare învață. Adjectiv pronominal nehotărât: Fiecare copil învață. 15. Valorile morfologice ale cuvântului ,, un'': Articol nehotărât: Un elev a căzut. Numeral cardinal cu valoare adjectivală: Am primit un stilou, trei cărți și o gumă. Adjectiv pronominal nehotărât:  Un copil scrie, iar altul citește.  
Read More
clasa a VIII-a
August 28, 2017

Cuvinte cu multiple valori morfologice ( partea a IV-a)

10. Valorile morfologice ale cuvântului ,,tot'': Pronume nehotarât: A rezolvat tot. Adjectiv pronominal nehotărât: A consumat tot uleiul. ( se arcordă în gen, număr și caz cu substantivul ,,uleiul'' și devine adjectiv, schimbându-și astfel valoarea morfologică). Adverb de timp:  Tot greșea la exerciții. ( Poate fi înlocuit cu adverbul mereu). Substantiv comun: Eu și Ioana facem câștigul un tot. 11. Valorile morfologice ale cuvântului ,,mult'': Adverb de mod cantitativ: Lucrează mult. Adjectiv pronominal nehotărât: A cumpărat mult orez. ( deoarece se află în fața substantivului). Adjectiv propriu-zis: Elevi mulți te-au așteptat. (  este adjectiv propriu-zis deoarece este așezat după substantiv). Substantiv comun: Multul umple…
Read More
clasa a X-a
August 8, 2017

Povestea lui Harap-Alb ( caracterizare Harap-Alb )

Personajele principale ale basmului lui Ion Creangă sunt personaje simbol care reprezintă cele două forțe care se confruntă, binele și răul, reprezentând aceste două principii, Harap-Alb și Spânul sunt caracterizați prin antiteză. Harap-Alb nu are decat puține din trăsăturile legendarului Fat-Frumos din basmele noastre populare: el este destoinic și curajos, dar rămâne in zona umanului, fiind cuminte, prietenos și ascultător din fire, ca un flăcău din Humulesti. Călătoria pe care o face pentru a ajunge împărat nu este altceva decat un drum de inițiere a tânărului în vederea  formării lui pentru a deveni conducătorul unei familii pe care urmează să…
Read More
clasa a XII-a
July 25, 2017

Poveste sentimentală

tema și viziunea despre lume într-o poezie neomodernistă   Nichita Stănescu este un important poet neomodernist din literatura română care este îndrăgit de cititori, de noi toți, datorită liricii erotice. Una dintre cele mai frumoase poezii de dragoste ale lui Nichita Stănescu este Poveste sentimentală, aceasta face parte din volumul O viziune a sentimentelor, publicat în 1964, volum consacrat iubirii. Poeziile care îl alcătuiesc sunt de un lirism pur și compun ,,romanul unei idile’’. Farmecul poeziilor acestora provine din neprefăcuta sinceritate a poetului. Poetul face acum elogiul stării de a fi, de a exista pentru că se află la vârsta…
Read More
clasa a VIII-a
May 10, 2017

Balada populară

Balada populară este o specie a genului epic în versuri, de mare întindere, uneori şi cu caracter liric și sau dramatic  în care se relatează o legendă, un fapt istoric, o idee filozofică(filosofică-ambele variante sunt corecte) sau în care se creează o personalitate istorică sau una legendară. Aceasta are caracter oral, anonim, colectiv, sincretic și tradițional, ca orice operă populară. Trăsături definitorii baladei sunt: O primă trăsătură o constituie faptul că autorul transmite indirect gândurile şi sentimentele prin intermediul acţiunii şi personajelor. O a doua trăsătură este reprezentată de faptul că acţiunea, una simplă și liniară, este structurată pe momentele subiectului,…
Read More
clasa a VIII-a
April 25, 2017

Rezumatul

Rezumatul este o compunere pe baza unui text literar, care are ca scop reținerea esențialului, eliminându-se aspectele secundare și detaliile. Doar operele epice și cele dramatice pot fi rezumate, acestea având acțiune, personaje. Operele lirice nu pot fi rezumate, acestea exprimă stări sufletești, sentimente, convingeri.       Etape care preced redactarea unui rezumat: Citirea atentă a textului literar ( epic sau dramatic). Identificarea momentelor acțiunii. Întocmirea planului simplu de idei, care cuprinde ideile principale în ordinea lor din textul literar. Redactarea rezumatului: În redactarea rezumatului se prezintă,  pe scurt, întâmplările principale, fără comentarii, aprecieri. De asemenea, textul trebuie să…
Read More
clasa a VI-a
April 24, 2017

Pronumele reflexiv

Pronumele reflexiv are forme proprii doar la persoana a III-a, acestea fiind identice atât la numărul singular, cât și la numărul plural. Formele flexionare ale acestui pronume sunt: D-sie, își, (-) și (-). Ac-(pe) sine, (-) se(-), s (-). La celelalte persoane se folosesc forme neaccentuate ale pronumelui personal în cazul dativ și în cazul acuzativ; pronumele personal și-a schimbat categoria lexico-gramaticală, devenind pronume reflexiv. El mă întreabă acum. Aici pronumele mă este personal! Eu mă întreb dacă are dreptate. Aici pronumele mă este reflexiv! În prima propoziție, primul pronume este la persoana a III-a cu funcția sintactică de subiect, iar…
Read More